Lumea unui licean nebun

Fug departe chiar dacă nu e o soluţie.

Suntem plasme stricate fără nicio rezoluţie.

Mintea-mi joacă feste şi-mi dă de veste că sentimentele n-o să mă lase să trec peste

Ce chestie.

vineri, 29 ianuarie 2016

Cuvânt înainte


   Om delimitat, de lume detaşat, de gând ancorat, de viaţă inspirat.

   Ăsta-s eu, om de moravuri, de valori vechi, de romancier şi om modern. Într-o zi nu mă bagi în seamă, că-s ultim boschetar şi ţi-e teamă, dar dacă ne vedem în bus şi tu rămâi stană de piatră perplexă la auz de control, devenim buni prieteni, sub niciun criteriu, şi-ţi dau bilet nou. Fără disperare, mă vei recunoaşte. Poate-s la tine-n cartier. Poate nu.

   Ăsta-s eu, spontan om, prin oraşe hoinărind, sub chip de ploaie fericindu-mă, fără identitate. Da's Ink şi atât e de ştiut. Brandul e High Ink, iar textele mele se dau doar cu citat. Urmează tipărire, dat rând pe rând, la început, din mână-n mână. E munca mea datorată fiecăruia, plus vraf de cărţi, turnuleţ lângă noptiera mea, citite, citate, subliniate, desenate, peste care mă-mpiedic în fiecare dimineaţă. Întârzii mereu, probabil mă cunoşti.

   Ăsta-s eu, om atent la detalii, melodramatic, posesiv cu lucrurile mele (nu împrumut cărţi, e personal), dar darnic. Dau pentru tine şi un suc, dacă îmi face plăcere să ne vedem. Îmi place să vorbesc, dar şi asta-i relativ, căci atunci când scriu, te iau de la dos şi se aşterne tăcere. Asta în caz fericit pentru mine, că mai sunt momente când scriu şi vorbeşti cu mine, ba chiar mă întrerupi şi mă-nfurii. N-o să-ţi arăt, căci gestionez emoţiile. Din fericire, nu şi sentimentele.

   Ăsta-s eu, om de litere, desen şi de calcule, pasionat de inginerie, filozofie, relaţii internaţionale, cumva amestecat. N-am ales să fiu eu ăsta, om de tot felul. Caut raţionament până şi-n istorie, iar tocmai de-aia condamn că nu-i în regulă, dar nu fac gură. Nu m-ar avantaja cu nimic, căci sunt amalgam până şi-n gene. De făcut s-a făcut. Bine c-au trăit, ca s-ajung şi eu pe lume.


   Ăsta-s eu, urcat la volan pe scaun într-un compartiment, călătorind. Sunt om cu fler, ştiu să vorbesc, deşi ştiu să tac mai bine. Tăcerea nu-ţi lărgeşte orizonturile, aşa că am ales să mă ard mai bine cu cuvintele, decât să regret tăcerea. Câştig, mai şi pierd. Joc la pariuri cu conjuncturile.

   Ăsta-s eu, om loial, jovial, iubitor de animale. Loial în orice şi oricum, dau cu bâta-n baltă în conversaţii serioase cu subiect nu prea serios. Viaţa-i scurtă, ce se mai aşteaptă? Cu toate astea, rămân loial oamenilor. E legendă acţiunea asta în secolul ăsta, dar ăsta sunt. Om loial, condamnat. E-n firea mea.

   Ăsta-s eu, fost om, actual
   Veşnic scriitor.



(Mi-am dat trei ani şi şapte luni pe blogul acesta cu vorbele şi mă citiţi tot de-atunci. E ce am mai bun. Vă mulţumesc.)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu