Lumea unui licean nebun

Fug departe chiar dacă nu e o soluţie.

Suntem plasme stricate fără nicio rezoluţie.

Mintea-mi joacă feste şi-mi dă de veste că sentimentele n-o să mă lase să trec peste

Ce chestie.

Se afișează postările cu eticheta BFF. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta BFF. Afișați toate postările

sâmbătă, 3 noiembrie 2012

Amintiri

   Christina Grimmie - Back to December (Cover)

   Stau câteodată şi mă uit la poze şi mă întreb "chiar aşa de tâmpiţi suntem..?". După tot ce am făcut împreună, toate prostiile pe care le-am putut face, toate problemele prin care am trecut, iar acum.. Uitare. Ignoranţă.

   Şi tot ce mi-am putut dori era să vă iau pe fiecare în braţe şi să vă zic un călduros "rămas bun". Dar m-am despărţit de mulţi ca un câine. Cum aţi făcut şi voi. Am plecat. Aţi plecat. Şi tot ce am putut zice a fost "pa". Şi usor v-am făcut cu mâna. Mergeam şi nici nu mă uitam în urmă. Căram bagajul ăla greu pe care mi l-aţi făcut voi, ca după patru luni să ajung să-l deschid. Şi să văd că mi-aţi pregătit ceva frumos.

   Căci nu văd părţile rele. Nu vreau să le vad. Că-s laturi ale anteriorului. Iar anteriorul vreau să-l fac perfect. Neridat.

   Şi de neuitat.

   Vă iubesc.
    Chiar dacă nu vă pasă atât de mult.

   Stay tunned.

luni, 22 octombrie 2012

Dumi' si fara inspiratie

   Of Monsters and Men - Little Talks

   O duminica banala si usoara. Frig de frig. Si mor de frig. Asta ori nimic.

   Asta-vara imi doream sa vina toamna, sa ploua din nou. Dar.. tot ce face e sa-si bata joc. De-o violenta apropiata de golaciune. Vant si umiditate crescuta. La ultima verificare, de 73%. Ciuperci crescute si calcate-n picioare prin fata de bloc. Si bloc inalt de opt etaje. Si tristete citita pe fetele batranilor care-i vad pe strada si-n bus. 

   Pe drumul uzual pe care-l urmez, trec de fiecare data pe-acolo. "Pe unde?" Pe acolo. Pe langa strazi pavate cu amintiri. Dulci amintiri de jale acum. Persoane noi ce-mi calca strada. Si zic "a mea" ca si cum eu as fi scos toata piatra cubica si as fi inlocuit-o cu betonul dur de-acum. Iar persoanele vechi.. Ei bine, nu le mai vezi. Merg pe drumuri noi. Pavate cu alte amintiri si alte gusturi ale lor: amintiri dulci, amare, sarate, piperate, acre si lista poate continua.

   Blow a monster's tricky game.
   Ca a mai trecut un weekend crud si rece.
   Cu dureri de cap de la usoarele "moravuri" galbene.
   Si.. E simplu. Si rece. Cu adevarat urat si rece.

   Stay tunned. (:


joi, 18 octombrie 2012

Wow.

   Maroon 5 - This Love

   Am ajuns sa zic dupa ceva vreme 'wow'. Si nu ca as fi reusit sa sar o poarta de aproape doi metri sau ca am reusit sa umblu cum trebuie cu un sevalet. 

   Este cam prima data cand n-am mai intrat deloc pe notebook/PC intr-o saptamana si deja e joi, so.. Pot zice ca-s o persoana destul de ocupata :( Ma seaca tot programul asta de la 12 pana la 7 seara, plus ca avem si teme, eseuri si desene de facut.

   Ceva ce mi-a facut ziua a fost numarul imens de vizualizari ale lui High Ink, din august pana acum. Si.. wow. Deci, wow. Nici nu m-as fi gandit sa fie atatea. Poate credeti ca-s nebuna, dar acesta este my very first blog si cred ca cea mai draga "chestie" a mea unde mai pot fi si eu insine, iar cineva chiar mai trece si pe aici, din cand in cand.

   In legatura cu "Jurnal de one week".. A cam picat planul. Si a cam picat dupa o zi de cand am mentionat despre el. Si cand am vrut sa ma pun pe "tac-tac-tac" la tastatura, m-am blocat. Si, vreau sa zic, aveam atat de multe de zis, dar parca mi se blocase mintea. Si parca vroiam sa desenez ceva pentru ora de grafica. Imi doresc din tot sufletul o bursa la un colegiu sau o facultate de arte dinafara sau macar cateva diplome la concursuri si expozitii. M-ar ajuta si alea.

   Am multe-n minte, dar niciodata nu am timp sau chef sa fac exact tot ce-mi propun. 
   Si cand chiar vreau sa scriu ceva, parca imi vine s-o mai las.. mai motai la teveu', mai joc o runda de basket pe PSP, mai caut modele de manichiura pe net. Chestii de tot felul :D

   Si ca o ultima chestie pe ziua de azi.. Maine am balul bobocilor :3
   I can't wait..

   Si parca tot sentimentul ala il am ca inainte de banchet: frica de nou. Si nu ca n-as mai fi iesit asa seara prin cafenele si alte alea, dar de data asta e bal.. deeh.

   Rochia nu se va atinge de mine nici de aceasta data.

   Pupic pe botic
   De la High Ink.
  (Mai pe pitiponceste.. asa :D)


sâmbătă, 22 septembrie 2012

Inkutzu, `cutzu

    Train - Save Me San Francisco

   Incutu' meuu mic.

   De-o saptamana te-am parasit
   Pentru ceea ce-ti voi povesti
   Iti va trebui...
                                      
I.L.Caragiale, B.P. Hasdeu
Liceul cel portocaliu cu bai de aoleu
Cu holuri lungi si desene pe pereti
Cabinete de pictura si artisti mareti
Profesori draguti si colegi vorbareti
Perverse doua fete si nebuni doi baieti
Si daca nu inveti, tot tu o s-o patesti
Caci suntem 30 in clasa. Mandri si frumosi
"Iepurasii mei albi si asa de pufooosi"
Cum ne-a spus diriga din prima clipa.
Cand in banci ne-am asezat si tremuram de frica
Nu stiam pe nimeni si ma holbam
Dar din ce in ce mai tare ma tulburam
Intrasem in scoala cu un buchet de flori
Iesirea spre curtea scolii am intampinat-o cu fiori
O baie de copii de la generala pan' la liceu
Razele soarelui bateau si aud glasu'
Colegei mele dintr-a treia care s-a mutat
La arte sa ma strige pe numele meu s-atat
Sa rad cand vad colegii ce-mi vor fi
Alaturi patru ani de zile, fara nicio zi

Si rad s-acum de prostiile facute
In doar 4 zile in saptamana asta scurse
Toate povestile spuse la ora de logica
Ce ne-au facut, intr-adevar sa avem logica
Proful nostru de istoria artelor
Aliasul dat "boss" pentru felul sau de-a fi
Cu plete lungi si balaie si cu ochii ca-s albastrii
Ca cerul de vara aflat prin parti pustii

Strengarii in curtea scolii cand batea vantu'
Riscand sa racim pentru o singura tigara
Dar eram multi si ne veseleam cu randu'
Sa tragem cate-un fum dintr-o singura tigara.

Si stiu ca nu e bine si ca poate o sa mor
Dar daca e sa mor vor muri si ei cu mine
Caci de-acum avem acelasi tel. Acelasi scop
Si ca poate vom face altceva mai tare maine

Am fost intampinata, deci, voios
Si asa imi va merge mie bine
Dar le va merge si lor bine si de folos
Ca vor rade si se vor amuza cu glumele mele de cine-stie-cine.

Suntem diversi in clasa noastra. 
Avem un italian magician pe nume Mihai
Parasise patria noastra
Cand avea doar noua ani.

Eu sunt o fata nu prea timida
Cu o privire destul de patrunzatoare
Cu parul blond ce-mi acopera
O parte a fetei mele razatoare.

Destul de deep sa numai fiu deep
La liceu voi fi mai mult hyper
Cum am fost intotdeauna si voi fi
Si asa.. de dragul inimii. 

   Ma simt acum ca intr-o mare familie
   Ma simt doar un iepuras putin nu prea cuminte
   Ma simt ca si cum pot face orice
   Iar "orice" e o arta...

   Nu stiam cum sa va explic prima zi de scoala, asa ca am creat un mic poem. Suntem, dupa cum am spus, 30 de persoane in clasa. Avem cea mai renovata clasa din tot liceul. Avem o diriga super de treaba care e de romana, dar e foarte drastica cand vine vorba de respect si de teme/invatat. Ne-a dat ceva sa invatam, iar toti am invatat. Le-a spus parintilor nostri ca suntem niste copii foarte cuminti, frumosi si buni si ca vrea sa ne tina uniti pe toata perioada liceului. Nu vrea ca problemele "noastre" sa se discute inafara clasei. Mi se pare normal.

   Am avut prima ora de romana miercuri si de fiecare data cand se oprea din dictat lectia, se oprea in preajma catedrei si se sprijina de ea, tinandu-si mainile incrucisate si uitandu-se la fiecare dintre noi, zambind cald. Dupa o vreme, ne spune "Sunteti tare frumosi.", apoi incepuse sa ne zica ca suntem ca si copiii ei si sa n-o dezamagim. Ni s-a facut drag de ea din prima clipa in care ne-a spus asta. 

   Chiar daca este o femeie putin grasuta, este frumusica. Are putin peste 30 de ani si cred ca are in jur de 1.62-1.63 m inaltime. Are parul cret si negru si are o reputatie de scorpie in intreg liceul. Cand intrau cei de la alte clase la noi in clasa si faceau misto de mobilier si de scaunul cu roti de la catedra, cand intrebau de diriga noastra si noi ziceam Crangasu Georgeta, o tuleau imediat afara din clasa.

   Cred ca traiesc o aventura. E riscanta, dar daca nu risti, nu castigi, nu?

   Stay tunned @high school \m/



Iepuras de la 9B. :3

luni, 13 august 2012

Prietenia

   Jason Mraz - I Won't Give Up (cover by Christina Grimmie)

   Este foarte frig afară şi deja toamna se instalează. Cel puţin, vântul e cel ce face vremea atât de amărâtă .

   Ploua mai devreme şi, brusc, mi-a apărut imaginea prietenei mele cu care am rupt, aproape, orice legătură. Sora mea cu care, acum un an, râdeam până noaptea târziu în convorbiri idioate, râzând de propria prostie şi trezindu-ne părinţii. Chiar şi confiscându-ne telefoanele şi alte lucruri nonsense de care-mi amintesc cu plăcere.

   Prietenia asta poate n-a fost perfectă, dar pentru mine chiar a fost perfectă. Şi fun (:

Dar cam degeaba.

   Ignoranţa ei m-a făcut s-o ignor şi eu. Atitudinea ei de la banchet m-a rănit cel mai mult. M-am distrat şi am dansat cu toată lumea, înafară de ea. De fiecare dată când mă apropiam de ea, ea se îndepărta. Mă cam durea în cot atunci. Era primul meu banchet şi nu era nimic în calea mea să mi-l strice. S-a schimbat mult în ochii mei, fiindcă probabil o ştiu mai bine decât mă ştiu pe mine însămi. Alţii pot zice că a rămas lafel.
   Mă gândesc mereu la greşelile pe care le-am făcut şi de care nu mi-am dat seama sau poate le-am trecut uşor cu vederea. Cea mai mare greşeală ar fi minciuna. Regret mai mult decât orice. Regret că am minţit-o şi că, poate, am rănit-o. Într-adevăr, sufăr din cauza asta. Dar ea? Ignoranţa este o soluţie? Ignoranţa din partea mea nu este o soluţie, dar aşa pot s-o fac să vadă că nu numai eu am greşit. Am greşit amândouă. Şi aşa am chiulit noi într-o după-amiază de la şcoală ca să vorbim. Asta s-a întâmplat pe la începutul lui iunie, unde i-am mărturisit cam.. totul.

   Îmi amintesc că fusesem la ea şi îmi spusese cum nimeni n-a fost acolo langă ea s-o sprijine când a avut nevoie, decât buna ei prietenă din copilărie (care e o tipă faină). Nu ştiu de ce, dar simţisem că parcă îmi dăduse peste nas cu vorbele alea. Trecuseră deja o lună din vacanţa de vară. O lună călduroasă şi destul de veselă, ce-i drept. Îmi pare rău că n-am avut succesul de a reveni la acea prietenie. Am făcut tot ce se putea. Aproape tot ce se putea.. Se pare că Ink nu se va mai putea întoarce de unde a început, iar viaţa îşi va lua un nou curs de acum încolo. O voi uita, şi ea mă va uita pe mine; dar ăsta este lucrul pe care-l vreau? Chiar vreau să mă las bătută atât de uşor?

Mai pot face ceva să repar, dar nu o fac.
Nu mă înţeleg deloc.