Lumea unui licean nebun

Fug departe chiar dacă nu e o soluţie.

Suntem plasme stricate fără nicio rezoluţie.

Mintea-mi joacă feste şi-mi dă de veste că sentimentele n-o să mă lase să trec peste

Ce chestie.

Se afișează postările cu eticheta teenager. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta teenager. Afișați toate postările

joi, 28 februarie 2013

Oameni şi neoameni #2

   Greg Laswell - Comes And Goes

   Era o persoană simplă. Înclinaţii spre hip-hop şi dubstep. O fată puţin mai înaltă decât scepticul "eu" care dă din cap în semn de regret. A ceea ce am ajuns să fim. 
   
   În vremurile ei bune, de pubertate şi coşuri, avea o faţă de şobolan opărit. Mereu îmi inspira asta. Purta haine normale, de fată normală. Ca şi mai târziu. Când avea întotdeauna mâinile fine şi unghiile îngrijite. Avea o afinitate pentru încălţămintea All Stars. Purta nişte Converşi mov c-un aer pe care numai ea-l putea insufla în propriile-şi haine şi prin propriile cuvinte simple, dar pline de conotaţii. 

   La mâna dreaptă avea culori pe fire împletite ale prieteniei. Prietenie pe care eu am avut-o cu ea şi fără material îmbâcsit prin zeci de noduri. Nu şi-a bătut capul cu aşa ceva şi nici eu. N-avea rost. 

   Părul îi era şaten şi lung. Drept. Şi nu-nţeleg de ce se străduia să-l îndrepte când îi stătea aşa de bine cu el cum era. Avea breton ce-i cădea pe ochiul stâng, dar pe care l-a înfrânat pe după ureche. Îşi purta şi încă-şi poartă ochii albaştrii ca un "special" despre care am mai vorbit. Că parcă mă simţeam mereu inferioară când se uita la mine. Că eram brută cu ochii căprui. Fără sentimente şi cu dezgust parcă de frumosul ăla.

   Deschidea buzele întotdeauna cu câte ceva gândit sau negândit, dar care mereu mă făcea să schiţez un zâmbet. Citeam mesajele sale, imaginându-mi tonul idioţesc şi graba în care îl scria ca să-mi dea prilej să-i răspund.

   Ca albastrul acela am văzut mulţi ochi. Dar albastru ca acela care să-mi transmită atâtea amintiri frumoase şi atâtea locuri, atâtea glume şi atâtea vorbe urâte (câteodată) n-am mai găsit.

   Avea gesturi nonconformiste. De feminin pe care ea ştia că-l personalizase frumos. Cu tot cu parfumul său pe carne proaspătă, pe care ştia să-l poarte. Ştia cum să-l facă simţit.

   Nu existau cuvinte când o vedeam fericită, cât eram eu de fericită. Pentru ea. Nici atunci când era supărată nu existau cuvinte de ce simţeam eu. Nu mă exprimam. Încercam să mă gândesc, să iasă bine. Nu-mi plăcea când mă îmbrăţisa, fiindcă era clişeul pe care-l dăruia cu uşurinţă tuturor. Îmi plăcea să mă uit în ochii ei, dincolo de ochelarii ăia roz la început, ulterior negri, să văd cum îmbrăţişează lumea cu privirea. Cum visa şi ştiu că asta făcea.

   Cum se gândeşte acum la băiatul ei şi cum sunt mândră că a crescut mare. Că e tot lafel de înaltă decât mine. Parcă mai înaltă. Că nu-şi mai poartă Converşii mov, ci pe cei roşii. Cum îi văd mergând pe beton uscat de soare. Că n-are încotro unde să meargă. Că se văd alţi stâlpi coloraţi în viaţa sa coloră de irisul său regal. Că seamănă cu tatăl ei şi că e idioată câteodată. Cum îmi vine să-i dau câte un smack peste faţă la unele faze. Că-şi poartă parfumul cu mai multă graţie. Că în loc de Converşi poartă încălţăminte mai feminină. 

   Apreciez faptul că încearcă să intre-n lumea noastră, a visătorilor printre rânduri de carte. Şi apreciez faptul că a crescut într-atât, încât să înţeleagă. Şi să nu înţeleagă în acelaşi timp.

    

joi, 29 noiembrie 2012

Întoarcere

   Yael Naim - New Soul

   Fie pauză, fie repaus. O iau cum vreţi voi.

   Am fost lipsită de i-net pentru o vreme, dar am revenit. Şi sper că în forţă, având în vedere că mai e puţin până la sărbători şi am lipsit cam mult de la uşoarele mele escapade-n scris. Tot ce am scris e scris în rânduri gri pe fond alb cu liniuţe, totul îmbrăţişat de o copertă.

   Simt că vin sărbătorile. Şi simt cum simţeam de mic copil: prin reclame de Crăciun şi oferte "cu căciuliţe" în vitrine. Mirosul de ger pe care-l simt în fiecare seară şi-n fiecare marţi dimineaţă. Haine ceva mai groase şi căciuliţe amuzante cu panda, iepuraşi sau doar cu simplii  ciucurei atârnaţi. Agitaţia aceea superbă de dinainte ce nu se poate exprima în simple cuvinte. Se simt prin cuvinte necunoscute.

   Tot ce contează acum este fericirea. Oferă cât mai multă şi nu te gândi la ce vei primi în schimb. Îmbrăţişează şi oferă căldură în zile friguroase. Ghemuieşte-te în acel colţ, căci e frig şi vrei să stai afară cât mai mult. 

   Stay tunned. (:



miercuri, 24 octombrie 2012

Calm. Sau ceva de genu'

   Jason Mraz - Wordplay

   Azi a fost miercuri. Aparent, cea mai nasoala zi din saptamana. 

   Ore lungi si urate.Soare afara. Asa ma asteptam sa fie. Dar a fost mai calm decat ma asteptam. Vremea, desigur. Ca atmosfera era agitata la stimata clasa noua B. 
  Aveam prima ora istorie si stiam ca voi lua un.. patru? Dadusem un test semi-anuntat la care aproape toti am luat note d-astea. La romana ne-a scos ca pe sotii Ceausescu la zid si ne-a ascultat diriga.

   "Ce nota crezi ca meriti?"
   "..cinci?"
   "Sapte. Treci la loc." - Cam asa s-a intamplat. Si nu cu mine. Ca-i numele de familie a tatei cu "L" si nu-i place. Asa ca l-a ales pe Lucaci. Ca tot cu "L" e, dar nu ma supar. 

   Dar desigur ca trebuia sa avem dirigenite! Dar urletele s-au auzit la inceput de ora de romana. Undeva unde domnu' 'p' mare s-a facut praf la bal, si el si amantele sale imbatatoare: Jack Daniel's daughters.

   Iar eu, escaladam scarile pitice cu mare atentie sa nu cumva sa cad. Mi-era frica. Dar nu mi-a fost jena sa-i zic dirigai "Buna ziua" undeva dupa unu si jumatate a.m.. Bal nenorocit.

   Fizica a fost amuzanta ca deobicei. Cu dom' profesor, mai nou director, Gevat, toate razele incidente erau floare la quanta. 

   Biologia.. meh. Dar c-o colega roscata-n fata, n-ai cum sa te plictisesti. :p

   English, english. Apoi, ora cu Lipan. Ne-a verificat caietele. S-a notat pe fiecare cu 24 x Lipan. Ce-o fi insemnand? E un fel de cod al lui Oreste? Un fel de "suna-ma sa te scot la o tequilla"? Un fel de.. fel? Habar n-am. Dar domnisorul cu 'p' mare crede ca e un simplu autograf de la Boss. Caci asa ii zicem noi. Si era cu roz. Because black is too mainstream.
   Dar in timp ce-mi verifica paginile, eu scriam pe tabla in spatele sau "EEEE MACARENAA". S-a uitat si a oftat.

   Si colegiiiiiii meeeeiii suuuunnntt epiciti. Si gata ca li se urca la cap. Fantasmagoricii mei mici. Sabinilor.. Betivilor..

   Fac un eseu despre dom' Ion Barbu scriitor, prozator si matematician. 
   Maine avem romana. Cine stie ce se mai poate intampla?
   Mi-e frica.. Dar astept cu nerabdare
   Ca din 24 sa se faca 25 si sa fie tot octombrie 2012.
   Din pacate trece timpul repede, si asa se incep noile prietenii. Siii..
   
   "-Nu vreau sa se termine vreodata..
   -Ce?
   -Liceul.."



luni, 22 octombrie 2012

Dumi' si fara inspiratie

   Of Monsters and Men - Little Talks

   O duminica banala si usoara. Frig de frig. Si mor de frig. Asta ori nimic.

   Asta-vara imi doream sa vina toamna, sa ploua din nou. Dar.. tot ce face e sa-si bata joc. De-o violenta apropiata de golaciune. Vant si umiditate crescuta. La ultima verificare, de 73%. Ciuperci crescute si calcate-n picioare prin fata de bloc. Si bloc inalt de opt etaje. Si tristete citita pe fetele batranilor care-i vad pe strada si-n bus. 

   Pe drumul uzual pe care-l urmez, trec de fiecare data pe-acolo. "Pe unde?" Pe acolo. Pe langa strazi pavate cu amintiri. Dulci amintiri de jale acum. Persoane noi ce-mi calca strada. Si zic "a mea" ca si cum eu as fi scos toata piatra cubica si as fi inlocuit-o cu betonul dur de-acum. Iar persoanele vechi.. Ei bine, nu le mai vezi. Merg pe drumuri noi. Pavate cu alte amintiri si alte gusturi ale lor: amintiri dulci, amare, sarate, piperate, acre si lista poate continua.

   Blow a monster's tricky game.
   Ca a mai trecut un weekend crud si rece.
   Cu dureri de cap de la usoarele "moravuri" galbene.
   Si.. E simplu. Si rece. Cu adevarat urat si rece.

   Stay tunned. (:


sâmbătă, 20 octombrie 2012

Praf cu 'p' mare.

   Ed Sheeran - Drunk

   O seara friguroasa de octombrie. Scari. Lume. Costume. Rochii. Pantaloni mulati. Luminite mov. Canapele comfortabile. Perne de culoare electrizanta. Un rosu aprins. Un rosu pontentator de erotic. De erotic si tot ce tine de acesta.

   O atmosfera plina de fum. Al meu si al lor. Mai mult al lor, caci ale lor au fost tigarile. O lume pierduta printre sticle de Jack D's si doze de Burn. Fete dubioase si pocnet de brichete. Baieti dubiosi, dar frumosi prezentati. La ambalaj, vorbesc. 

   Cu aer imbacsit si lume ce vrea sa te imbratiseze. Sau sa te conduca "sus". Sau sa te sarute.. Tot felul de persoane, euforice si nu prea. Si erau colegi frumosi imbracati si persoane foarte frumoase. Machiate si coafate. Frumos gatite. Si gata sa-l vada pe Maxi care oricum n-avea sa apara prea curand.

   O colega mai retrasa, speriata. De oamenii care scot fumu' pe nas ca dragonii. De mine, ca-s un dragon. Unu' proscris de ea si de altii. Un suflet pur cu altul putin orbit. Contrastul intre cele doua mari nonculori. Parca-mi vedeam mica 'eu', cand si mie mi-era frica de oricine si orice. Si ma ingrozea ce vedeam. Dar a plecat si ne-a lasat. Si am lasat spectacolul de perturbare sa continue.

   Cu presiunea ca dom' director e pe undeva si ca diriga va sari sa-ti ia paharu' cu lichid. De orice fel. Si sa te ia la intrebari. Ca mama suna si n-auzi telefonul. Ca e in geanta. Ca geanta e la un etaj superior. Ca tu n-ai grija de ea. Ca-i luata din banii lu' tati care-i plecat de ceva timp. Si ca era si o suma frumusica in ea. 

   Coleg de-al meu a baut. Eu am baut. Colega draga, ai baut si tu. Dar parca nici chiar ca el. Baiatu' c-un 'p' mare a picat. Nu putea. Si l-au luat. Desi eu si ea i-am zis 'nu', el o tinea pe-a lui. Desi paharul se perinda dintr-un colt in celalaltu', el tot vroia sa fie ingurgitat. Si nu de oricine. Ci de 'p' mare. Care acum e in coma. Dupa patru sau cinci ispite nediluate.

   Iar la trei cu a.m. dupa, a aparut si Maximilian. Mai multa agitatie si mai multa ameteala. Relatii de cateva minute si sarutari intre persoane de acelasi sex. Rasete si depresii. Genti pierdute. Pieteni nebuni. Si vorbe-n dodii aruncate la betie.

   Caci si eu m-am imbatat. Am ras. Am imbratisat. Am dansat. Am sarutat. Am uitat.
   Si am plecat.

   Stay tunned.



joi, 18 octombrie 2012

Wow.

   Maroon 5 - This Love

   Am ajuns sa zic dupa ceva vreme 'wow'. Si nu ca as fi reusit sa sar o poarta de aproape doi metri sau ca am reusit sa umblu cum trebuie cu un sevalet. 

   Este cam prima data cand n-am mai intrat deloc pe notebook/PC intr-o saptamana si deja e joi, so.. Pot zice ca-s o persoana destul de ocupata :( Ma seaca tot programul asta de la 12 pana la 7 seara, plus ca avem si teme, eseuri si desene de facut.

   Ceva ce mi-a facut ziua a fost numarul imens de vizualizari ale lui High Ink, din august pana acum. Si.. wow. Deci, wow. Nici nu m-as fi gandit sa fie atatea. Poate credeti ca-s nebuna, dar acesta este my very first blog si cred ca cea mai draga "chestie" a mea unde mai pot fi si eu insine, iar cineva chiar mai trece si pe aici, din cand in cand.

   In legatura cu "Jurnal de one week".. A cam picat planul. Si a cam picat dupa o zi de cand am mentionat despre el. Si cand am vrut sa ma pun pe "tac-tac-tac" la tastatura, m-am blocat. Si, vreau sa zic, aveam atat de multe de zis, dar parca mi se blocase mintea. Si parca vroiam sa desenez ceva pentru ora de grafica. Imi doresc din tot sufletul o bursa la un colegiu sau o facultate de arte dinafara sau macar cateva diplome la concursuri si expozitii. M-ar ajuta si alea.

   Am multe-n minte, dar niciodata nu am timp sau chef sa fac exact tot ce-mi propun. 
   Si cand chiar vreau sa scriu ceva, parca imi vine s-o mai las.. mai motai la teveu', mai joc o runda de basket pe PSP, mai caut modele de manichiura pe net. Chestii de tot felul :D

   Si ca o ultima chestie pe ziua de azi.. Maine am balul bobocilor :3
   I can't wait..

   Si parca tot sentimentul ala il am ca inainte de banchet: frica de nou. Si nu ca n-as mai fi iesit asa seara prin cafenele si alte alea, dar de data asta e bal.. deeh.

   Rochia nu se va atinge de mine nici de aceasta data.

   Pupic pe botic
   De la High Ink.
  (Mai pe pitiponceste.. asa :D)


luni, 24 septembrie 2012

De-ale lu' Madam Réalité #2

   The Kelly Family - Fell In Love With An Alien

   Luni. 24 septembrie. Anul 2012. O dimineata rece si intunecata. Lumina se prelinge printre nori la fiecare cateva minute. In timp ce luna se retrage linistita, soarele isi face aparitia.

   Nu.

   Este o alta iluzie a sa. O iluzie pe care niciodata n-o vom intelege. O iluzie desarta. Doar o iluzie in roua diminetii, care se prelinge pe geam. Un suflu cald ce-l abureste si un muritor nesemnificativ. 
   Atatia ochi si atat de multe suflete. Toti dansam pe acordurile pianului vietii. Alegretto. Adagio. Din nou alegretto.. Rade de noi. Ne creeaza un abis de ganduri si un lant de amintiri. Capabilitatea de a nu uita. Inima de a ramane tare dupa multe iluzii. Iluzii intr-atat de adevarate, incat omul le percepe ca fiind reale.

   Suflu cald in amurgul diminetii. Imi poti explica de ce te faci abur in aer? De ce trebuie sa pleci de langa mine la fiecare expiratie? Fiecare moment in care expir, pierd suflul. Se duce-n larg. Se duce si n-am cum sa-l recapat.

   Avem iluzii mereu. Iluzii ce numai viata ni le creeaza. Ne hranim prin iluzii si ne bucuram. Dar oare putem sa vedem si dincolo de iluzii? Sa simtim ca ceva e in neregula? Nu. O iluzie e precedata de o alta. Daca ai fost atras intr-o iluzie si crezi asta, poate si gandul cel din urma ar putea fi o iluzie. O iluzie ca iluzia chiar exista-n fiinta ta.

   Oameni mergand. Claxoane de masina. Caini latrand. Ambulante. Fosnet de frunze rumene. Sunet de picaturi cazute. Planset de cer. Aer inghetat. Valuri spargandu-se. Copii tinandu-se de mana si mergand veseli spre scoala - oare sunt toate acestea doar o iluzie? O iluzie si-un abur cald pe geamul camerei mele. O iluzie a corpului meu in care alunec singura.

   Cu totii o facem.
   Si nu ne deranjeaza.


   Cu drag,
Madam Réalité.


sâmbătă, 22 septembrie 2012

Inkutzu, `cutzu

    Train - Save Me San Francisco

   Incutu' meuu mic.

   De-o saptamana te-am parasit
   Pentru ceea ce-ti voi povesti
   Iti va trebui...
                                      
I.L.Caragiale, B.P. Hasdeu
Liceul cel portocaliu cu bai de aoleu
Cu holuri lungi si desene pe pereti
Cabinete de pictura si artisti mareti
Profesori draguti si colegi vorbareti
Perverse doua fete si nebuni doi baieti
Si daca nu inveti, tot tu o s-o patesti
Caci suntem 30 in clasa. Mandri si frumosi
"Iepurasii mei albi si asa de pufooosi"
Cum ne-a spus diriga din prima clipa.
Cand in banci ne-am asezat si tremuram de frica
Nu stiam pe nimeni si ma holbam
Dar din ce in ce mai tare ma tulburam
Intrasem in scoala cu un buchet de flori
Iesirea spre curtea scolii am intampinat-o cu fiori
O baie de copii de la generala pan' la liceu
Razele soarelui bateau si aud glasu'
Colegei mele dintr-a treia care s-a mutat
La arte sa ma strige pe numele meu s-atat
Sa rad cand vad colegii ce-mi vor fi
Alaturi patru ani de zile, fara nicio zi

Si rad s-acum de prostiile facute
In doar 4 zile in saptamana asta scurse
Toate povestile spuse la ora de logica
Ce ne-au facut, intr-adevar sa avem logica
Proful nostru de istoria artelor
Aliasul dat "boss" pentru felul sau de-a fi
Cu plete lungi si balaie si cu ochii ca-s albastrii
Ca cerul de vara aflat prin parti pustii

Strengarii in curtea scolii cand batea vantu'
Riscand sa racim pentru o singura tigara
Dar eram multi si ne veseleam cu randu'
Sa tragem cate-un fum dintr-o singura tigara.

Si stiu ca nu e bine si ca poate o sa mor
Dar daca e sa mor vor muri si ei cu mine
Caci de-acum avem acelasi tel. Acelasi scop
Si ca poate vom face altceva mai tare maine

Am fost intampinata, deci, voios
Si asa imi va merge mie bine
Dar le va merge si lor bine si de folos
Ca vor rade si se vor amuza cu glumele mele de cine-stie-cine.

Suntem diversi in clasa noastra. 
Avem un italian magician pe nume Mihai
Parasise patria noastra
Cand avea doar noua ani.

Eu sunt o fata nu prea timida
Cu o privire destul de patrunzatoare
Cu parul blond ce-mi acopera
O parte a fetei mele razatoare.

Destul de deep sa numai fiu deep
La liceu voi fi mai mult hyper
Cum am fost intotdeauna si voi fi
Si asa.. de dragul inimii. 

   Ma simt acum ca intr-o mare familie
   Ma simt doar un iepuras putin nu prea cuminte
   Ma simt ca si cum pot face orice
   Iar "orice" e o arta...

   Nu stiam cum sa va explic prima zi de scoala, asa ca am creat un mic poem. Suntem, dupa cum am spus, 30 de persoane in clasa. Avem cea mai renovata clasa din tot liceul. Avem o diriga super de treaba care e de romana, dar e foarte drastica cand vine vorba de respect si de teme/invatat. Ne-a dat ceva sa invatam, iar toti am invatat. Le-a spus parintilor nostri ca suntem niste copii foarte cuminti, frumosi si buni si ca vrea sa ne tina uniti pe toata perioada liceului. Nu vrea ca problemele "noastre" sa se discute inafara clasei. Mi se pare normal.

   Am avut prima ora de romana miercuri si de fiecare data cand se oprea din dictat lectia, se oprea in preajma catedrei si se sprijina de ea, tinandu-si mainile incrucisate si uitandu-se la fiecare dintre noi, zambind cald. Dupa o vreme, ne spune "Sunteti tare frumosi.", apoi incepuse sa ne zica ca suntem ca si copiii ei si sa n-o dezamagim. Ni s-a facut drag de ea din prima clipa in care ne-a spus asta. 

   Chiar daca este o femeie putin grasuta, este frumusica. Are putin peste 30 de ani si cred ca are in jur de 1.62-1.63 m inaltime. Are parul cret si negru si are o reputatie de scorpie in intreg liceul. Cand intrau cei de la alte clase la noi in clasa si faceau misto de mobilier si de scaunul cu roti de la catedra, cand intrebau de diriga noastra si noi ziceam Crangasu Georgeta, o tuleau imediat afara din clasa.

   Cred ca traiesc o aventura. E riscanta, dar daca nu risti, nu castigi, nu?

   Stay tunned @high school \m/



Iepuras de la 9B. :3

vineri, 7 septembrie 2012

Un "haha" si un LMA

   Alanis Morrisette - Ironic

   Am promis. Am facut. Am ras si am scris. Si pot sa zic ca am dormit fara masura astazi. Dar nu e vorba de mine in aceasta postare, ci de o fosta colega si actuala prietena. 

   La multi ani, Ase! Sa traiesti multe secole de acum incolo, sa chefuiesti cum n-ai mai facut-o vreodata, s-o dai in bara usor, cat sa ai parte de putina actiune (caci viata tre' sa fie interesanta, nu?) si sa razi. Din orice prostie, doar fa-o. 

   Si asa, Ase, da-i viata oricarui gand cu o fapta si oricarei fapte cu un gand. Asa cred ca trebuie sa facem fiecare. Si chiar daca nu suntem in acelasi liceu, sigur se va gasi cineva sa stea in fata ta si sa se dea peste cap ca tu sa nu fii vazuta de profa. Poate un urmas de-al fetei cu cerneala? Aha. Sper ca da. Si chiar daca am sters toate notitele scrise pe Facebook in care faceam review-ul zilei, nu inseamna ca m-am lasat de scris. Acum, High Ink este coltisorul meu discret unde am "voie" sa scriu. Al meu, al vostru si al lor. Undeva unde n-o sa fiu presata sa fac lucruri ca in comentarii de genul "poti sa stergi faza, pls? ;;)".

   Pot spune ca ziua de ieri m-a facut sa simt ceva ce n-am mai simtit de ceva timp; un sentiment de unitate, as zice. Cum eram noi.. "bisericute". In clasa aia verde. Ne facusem "parohii" la un moment dat. Dar, in final, nu s-a plans nimeni. Totul era perfect, huh? Noi si cu "coltul vesel", unde colegutii nostri de banca ne faceau sa radem. Rasuna toata clasa dinspre noi. Rasete si iar rasete. Aveam job full-time de ras cu lacrimi. In special in orele de franceza, unde, stateai linistita cu Ipod-ul pe manual, fara niciun stres ca eram eu in fata ta. Si multe alte lucruri random pe care le spuneam sau le faceam care mentinea putin atmosfera pe randul nostru.

   A trecut o vara in care n-am putut decat sa sper ca o sa ne reintalnim. Fie si o treime din fostul B.; iar asta dupa tabara. Dar ieri, la ziua ta.. PUF! A reaparut sentimentul de unitate, iar la sfarsitul balamucului nocturn, la 9 si jumatate P.M., am ramas sa vorbesc cu creierasul meu. Stateam pe clasica bara galbena din fata blocului, zambind neconditional. Ma simteam bine. Simteam ca, macar o parte din fostul VIII B. va ramane unita. Nu ca si colegi, ci ca si prieteni.

   Oricine isi poate alege prietenii, iar eu cred ca am facut-o. Am ales persoanele care nu vreau sa le uit vreodata. Printre ele te numeri si tu, copilasule. Tu si inca cateva persoane care au dovedit ca pot compune o oda a distractiei in miez de noapte. 

   Si aici inchei postarea aceasta. Ar fi multe de spus, dar nu cred ca ai ochii suficienti de antrenati sa citesti atatea randuri.

   Iti urez inca o data "La multi ani!" si sa fii fericita. Sa nu uitam unii de altii si sa nu ne ignoram cand ne vedem pe strada. Asta ar trebui sa-si reaminteasca si colega noastra care momentan este la tara.

P.S.: Am memorat un lucru care mi l-ai zis intr-o zi in care.. ma rog. O zi normala de scoala: "Intr-una din noptile in care nu dormi, ai putea face un desen pe care nici da Vinci nu l-ar putea face". Multumesc mult pentru determinarea din ziua aceea si multumesc pentru implicarea in tot ce faceam la scoala. Whatever. Aproape tot. Mai faceam si prostii. Si iti multumesc si pentru discutia foarte interesanta pe care am avut-o in Sibiu. M-ai convins ca vei fi un afacerist pe cinste. Sau poate un dezvoltator bun.. In orice caz, ceva ce te caracterizeaza. Ceva serios si epic.






   

duminică, 2 septembrie 2012

Atat de special

   Guess Who ft. Lucia - Special

   Vi s-a intamplat sa va uitati in urma si, deodata, sa va fie rusine de cat de prosti ati fost in trecut? Eu da. Si pot zice asta cu privire la lucrurile ce le-am facut in trecut, in viata mea, pe care le regret, dar nu prea. Chiar si acest blog care, dupa aproape o luna, a adunat un pumnut de followers. Va iubesc pe fiecare dintre voi, chiar si pe cei care citesc blogul asta fara sa-l urmareasca "oficial" <3

   Ma gandeam sa scriu o postare putin mai colorata si mai putin deep. Dar cateodata scap putin din deep-ul meu in orice fac. Asta este.

   Deci. Am fost la meditatii la mate astazi, caci vineri n-am putut due alot of poop. In fine. Am dat de o grupa de clasa a V-a si a VI-a. Pe cativa ii stiam ca erau de la fosta mea scoala generala. Se holbau toti la mine ca la urs. Si, sincera sa fiu, si eu la ei. Erau atat de multi si asaaaa de miiiici <3 Dar ceva mi-a zis ca nu-i de bine cand si-au scos "Iphoanele" si Samsung-urile pe masa sa calculeze cand profu' facea o pauza si iesea din camera :| 

   Ei.. ma rog. Generatia moderna. In fine. Dupa faza asta, aud de la fetita de langa mine "Ce misto esti imbracata" ... Am ramas gen "wadafac". Eu.. misto imbracata.. la meditatii?! Bai.. Usooor. Frana. Eu doar la meditatii ma imbrac la nimereala. Trag pe mine orice imi este mai la indemana.

   Sper sa trag tare cu blogul, caci atunci cand imi merge bine parca uit de bietul meu High Ink :c Sau n-am timp. Sau alte motive de spart seminte in fata blocului, pe Facebook, in pat, la tv, in loc sa fac cu totul altceva. I need a motivation!

   Va iubesc. Pe voi, pe noi, pe ei si cred ca si ei va iubesc pe voi si pe noi.

   P.S. : Voi strangula o sfoara c-o foarfeca. Because.. Fuck logic! :o3

   Stay tunned \m/



duminică, 26 august 2012

Ce purtam toamna asta? Review vara 2012

  Am observat de la o vreme ca moda ma doboara. Apoi eu o dobor pe ea. Fel si fel de combinatii aiuristice, dar dragute pe care mi le fac in minte. Le combin cu tinutele ce le vad pe diverse pagini web si ma consult cu prietenele. Se pare ca-mi iese. 'Be Feminine' chiar si cu S.Oliver, DC Shoes, Vans sau Converse in picioare. Un machiaj smokie sau un simplu machiaj de zi, nu foarte complicat. O coafura haioasa. Breton, maybe..?
  Chestia e ca fac depresie de fiecare data cand tre' sa astept colectiile noi ale magazinelor mele favorite. Sunt gen 'FUU-' all the time. Hoinaresc de cateva ori pe saptamana prin mall-uri (caci magazine sunt destule) si observ ca nu ma plictisesc niciodata. However, uneori ies dezamagita din magazinele mele favorite, vazand ca au chestii lame.
  Azi mi s-a intamplat cand am iesit cu doi dintre prietenii mei (o fata si-un baiat). M-am enervat degeaba, sa zic asa. A trecut si cea mai neon vara de pana acum, cu rochii lungi pana-n pamant si continuarea purtarii ochelarilor de tip hipster cu model gen cei de la Ray-Ban (rame colorate, lentile mari, etc.) care au fost no.1 in trend anu' trecut. In 2012 a fost continuarea si cred ca ultima vara cu ochelari de gen. Au fost epic, tho. Am avut si eu, dar i-am rupt la Bucare'. Erau Ray-Ban. Fuck life.
  
  In fine. Noul stil army și moda military e noul trend in toamna asta si nu-mi prea surade ideea. Ameninta stilul pe care l-am abordat deja. Sau poate il imbunatateste? Cine stie. Mie nu-mi place. 

  Sper ca jachetele de denim sa se poarte cu colanti intr-o multitudine de modele diferite si bluzite largi ce acopera fundu'. Ghetute de tip tenisi. Astea-s primele anuntate a fi in trend in toamna de anul asta. Ahh <3 Astea da! Chiar si vara asta a fost epica. Gingasa, funky si colorata. 

  Acum, sa te vad, colectie toamna-iarna! Sa te vad, toamna 2012!

  Sper ca poti mai mult decat capete de mort pe tricouri si topuri, tinte puse de prost gust pe pantaloni lungi si chestii prea boyish si mai deloc stylish. (Nu ma leg de topurile cu printul steagului Angliei. Au fost si sunt misto. <3). Daca le vor face de bun gust, I have no problem here, dawg. Vreau doar sa nu mai vad ce am vazut astazi la mall. Pantaloni cu tinte de la talie pana jos, la turul pantalonilor..

  Fetelor.. voi ce parere aveti? Va plac modelele cu tinte in nuante de verde, in principiu, moda militareasca? 



 Rochitele de gen s-au purtat si au fost foarte bine primite de catre tinere. Dungile marinaresti adauga finete culorii tipatoare de roz.
 Converse din colectia 'U.S.A.'. 
 Ojele neon. <3
 Jocurile Olimpice ne-au influentat pana si accesoriile. 
 Mai tineti minte? Primele incaltari din vara. Sfarsitul primaverii. Cute si racoritori.
 Tinuta simplista. Cool mixed with elegance. Chiar si de everyday wear.
 Alta rochita.
 Topurile astea le ador. Culori tari cu scris.
 Costumele de baie cu print marinaresc si cele cu printul steagului american si a celui englezesc au fost, de asemenea, in lista de 'must have'.
Pantaloni scurti 'ciufuu' cum imi plac mie. Tintele ca acestea vor fi predominante in viitoarele tinute military. 

  Stay tunned. \m/