Lumea unui licean nebun

Fug departe chiar dacă nu e o soluţie.

Suntem plasme stricate fără nicio rezoluţie.

Mintea-mi joacă feste şi-mi dă de veste că sentimentele n-o să mă lase să trec peste

Ce chestie.

Se afișează postările cu eticheta retardaciuni. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta retardaciuni. Afișați toate postările

miercuri, 24 octombrie 2012

Calm. Sau ceva de genu'

   Jason Mraz - Wordplay

   Azi a fost miercuri. Aparent, cea mai nasoala zi din saptamana. 

   Ore lungi si urate.Soare afara. Asa ma asteptam sa fie. Dar a fost mai calm decat ma asteptam. Vremea, desigur. Ca atmosfera era agitata la stimata clasa noua B. 
  Aveam prima ora istorie si stiam ca voi lua un.. patru? Dadusem un test semi-anuntat la care aproape toti am luat note d-astea. La romana ne-a scos ca pe sotii Ceausescu la zid si ne-a ascultat diriga.

   "Ce nota crezi ca meriti?"
   "..cinci?"
   "Sapte. Treci la loc." - Cam asa s-a intamplat. Si nu cu mine. Ca-i numele de familie a tatei cu "L" si nu-i place. Asa ca l-a ales pe Lucaci. Ca tot cu "L" e, dar nu ma supar. 

   Dar desigur ca trebuia sa avem dirigenite! Dar urletele s-au auzit la inceput de ora de romana. Undeva unde domnu' 'p' mare s-a facut praf la bal, si el si amantele sale imbatatoare: Jack Daniel's daughters.

   Iar eu, escaladam scarile pitice cu mare atentie sa nu cumva sa cad. Mi-era frica. Dar nu mi-a fost jena sa-i zic dirigai "Buna ziua" undeva dupa unu si jumatate a.m.. Bal nenorocit.

   Fizica a fost amuzanta ca deobicei. Cu dom' profesor, mai nou director, Gevat, toate razele incidente erau floare la quanta. 

   Biologia.. meh. Dar c-o colega roscata-n fata, n-ai cum sa te plictisesti. :p

   English, english. Apoi, ora cu Lipan. Ne-a verificat caietele. S-a notat pe fiecare cu 24 x Lipan. Ce-o fi insemnand? E un fel de cod al lui Oreste? Un fel de "suna-ma sa te scot la o tequilla"? Un fel de.. fel? Habar n-am. Dar domnisorul cu 'p' mare crede ca e un simplu autograf de la Boss. Caci asa ii zicem noi. Si era cu roz. Because black is too mainstream.
   Dar in timp ce-mi verifica paginile, eu scriam pe tabla in spatele sau "EEEE MACARENAA". S-a uitat si a oftat.

   Si colegiiiiiii meeeeiii suuuunnntt epiciti. Si gata ca li se urca la cap. Fantasmagoricii mei mici. Sabinilor.. Betivilor..

   Fac un eseu despre dom' Ion Barbu scriitor, prozator si matematician. 
   Maine avem romana. Cine stie ce se mai poate intampla?
   Mi-e frica.. Dar astept cu nerabdare
   Ca din 24 sa se faca 25 si sa fie tot octombrie 2012.
   Din pacate trece timpul repede, si asa se incep noile prietenii. Siii..
   
   "-Nu vreau sa se termine vreodata..
   -Ce?
   -Liceul.."



luni, 22 octombrie 2012

Dumi' si fara inspiratie

   Of Monsters and Men - Little Talks

   O duminica banala si usoara. Frig de frig. Si mor de frig. Asta ori nimic.

   Asta-vara imi doream sa vina toamna, sa ploua din nou. Dar.. tot ce face e sa-si bata joc. De-o violenta apropiata de golaciune. Vant si umiditate crescuta. La ultima verificare, de 73%. Ciuperci crescute si calcate-n picioare prin fata de bloc. Si bloc inalt de opt etaje. Si tristete citita pe fetele batranilor care-i vad pe strada si-n bus. 

   Pe drumul uzual pe care-l urmez, trec de fiecare data pe-acolo. "Pe unde?" Pe acolo. Pe langa strazi pavate cu amintiri. Dulci amintiri de jale acum. Persoane noi ce-mi calca strada. Si zic "a mea" ca si cum eu as fi scos toata piatra cubica si as fi inlocuit-o cu betonul dur de-acum. Iar persoanele vechi.. Ei bine, nu le mai vezi. Merg pe drumuri noi. Pavate cu alte amintiri si alte gusturi ale lor: amintiri dulci, amare, sarate, piperate, acre si lista poate continua.

   Blow a monster's tricky game.
   Ca a mai trecut un weekend crud si rece.
   Cu dureri de cap de la usoarele "moravuri" galbene.
   Si.. E simplu. Si rece. Cu adevarat urat si rece.

   Stay tunned. (:


sâmbătă, 20 octombrie 2012

Praf cu 'p' mare.

   Ed Sheeran - Drunk

   O seara friguroasa de octombrie. Scari. Lume. Costume. Rochii. Pantaloni mulati. Luminite mov. Canapele comfortabile. Perne de culoare electrizanta. Un rosu aprins. Un rosu pontentator de erotic. De erotic si tot ce tine de acesta.

   O atmosfera plina de fum. Al meu si al lor. Mai mult al lor, caci ale lor au fost tigarile. O lume pierduta printre sticle de Jack D's si doze de Burn. Fete dubioase si pocnet de brichete. Baieti dubiosi, dar frumosi prezentati. La ambalaj, vorbesc. 

   Cu aer imbacsit si lume ce vrea sa te imbratiseze. Sau sa te conduca "sus". Sau sa te sarute.. Tot felul de persoane, euforice si nu prea. Si erau colegi frumosi imbracati si persoane foarte frumoase. Machiate si coafate. Frumos gatite. Si gata sa-l vada pe Maxi care oricum n-avea sa apara prea curand.

   O colega mai retrasa, speriata. De oamenii care scot fumu' pe nas ca dragonii. De mine, ca-s un dragon. Unu' proscris de ea si de altii. Un suflet pur cu altul putin orbit. Contrastul intre cele doua mari nonculori. Parca-mi vedeam mica 'eu', cand si mie mi-era frica de oricine si orice. Si ma ingrozea ce vedeam. Dar a plecat si ne-a lasat. Si am lasat spectacolul de perturbare sa continue.

   Cu presiunea ca dom' director e pe undeva si ca diriga va sari sa-ti ia paharu' cu lichid. De orice fel. Si sa te ia la intrebari. Ca mama suna si n-auzi telefonul. Ca e in geanta. Ca geanta e la un etaj superior. Ca tu n-ai grija de ea. Ca-i luata din banii lu' tati care-i plecat de ceva timp. Si ca era si o suma frumusica in ea. 

   Coleg de-al meu a baut. Eu am baut. Colega draga, ai baut si tu. Dar parca nici chiar ca el. Baiatu' c-un 'p' mare a picat. Nu putea. Si l-au luat. Desi eu si ea i-am zis 'nu', el o tinea pe-a lui. Desi paharul se perinda dintr-un colt in celalaltu', el tot vroia sa fie ingurgitat. Si nu de oricine. Ci de 'p' mare. Care acum e in coma. Dupa patru sau cinci ispite nediluate.

   Iar la trei cu a.m. dupa, a aparut si Maximilian. Mai multa agitatie si mai multa ameteala. Relatii de cateva minute si sarutari intre persoane de acelasi sex. Rasete si depresii. Genti pierdute. Pieteni nebuni. Si vorbe-n dodii aruncate la betie.

   Caci si eu m-am imbatat. Am ras. Am imbratisat. Am dansat. Am sarutat. Am uitat.
   Si am plecat.

   Stay tunned.



joi, 18 octombrie 2012

Wow.

   Maroon 5 - This Love

   Am ajuns sa zic dupa ceva vreme 'wow'. Si nu ca as fi reusit sa sar o poarta de aproape doi metri sau ca am reusit sa umblu cum trebuie cu un sevalet. 

   Este cam prima data cand n-am mai intrat deloc pe notebook/PC intr-o saptamana si deja e joi, so.. Pot zice ca-s o persoana destul de ocupata :( Ma seaca tot programul asta de la 12 pana la 7 seara, plus ca avem si teme, eseuri si desene de facut.

   Ceva ce mi-a facut ziua a fost numarul imens de vizualizari ale lui High Ink, din august pana acum. Si.. wow. Deci, wow. Nici nu m-as fi gandit sa fie atatea. Poate credeti ca-s nebuna, dar acesta este my very first blog si cred ca cea mai draga "chestie" a mea unde mai pot fi si eu insine, iar cineva chiar mai trece si pe aici, din cand in cand.

   In legatura cu "Jurnal de one week".. A cam picat planul. Si a cam picat dupa o zi de cand am mentionat despre el. Si cand am vrut sa ma pun pe "tac-tac-tac" la tastatura, m-am blocat. Si, vreau sa zic, aveam atat de multe de zis, dar parca mi se blocase mintea. Si parca vroiam sa desenez ceva pentru ora de grafica. Imi doresc din tot sufletul o bursa la un colegiu sau o facultate de arte dinafara sau macar cateva diplome la concursuri si expozitii. M-ar ajuta si alea.

   Am multe-n minte, dar niciodata nu am timp sau chef sa fac exact tot ce-mi propun. 
   Si cand chiar vreau sa scriu ceva, parca imi vine s-o mai las.. mai motai la teveu', mai joc o runda de basket pe PSP, mai caut modele de manichiura pe net. Chestii de tot felul :D

   Si ca o ultima chestie pe ziua de azi.. Maine am balul bobocilor :3
   I can't wait..

   Si parca tot sentimentul ala il am ca inainte de banchet: frica de nou. Si nu ca n-as mai fi iesit asa seara prin cafenele si alte alea, dar de data asta e bal.. deeh.

   Rochia nu se va atinge de mine nici de aceasta data.

   Pupic pe botic
   De la High Ink.
  (Mai pe pitiponceste.. asa :D)


sâmbătă, 6 octombrie 2012

Today, Low is the new High

   Red Hot Chili Peppers - Otherside

   Chef de asfintit si de atintit. Un glont incorporat si-un inamic pe timp de dupa-amiaza. Nimic mai simplu.

   Pocnim din degete si vrem ca lucrurile ce le vrem sa le avem. Pe masa, bro. Aha. Pe biroul din camera mea. Dar s-au gandit oare "doritorii" ca cer imposibilul? Asta, ori au cam lipsit la orele de logica.. 

   Crete plete de om batran. Pocnea din degete, cerand putin din avutiile buzunarelor noastre. Dar noi.. Trecem. Putin ne pasa. Asa.. grabiti. Ba sa prinzi autobuzul, ba sa treci mai repede strada, ba sa iei copilul de la cresa sau alte scuze penibile. "N-am marunt" am mai auzit. Cat de penibila e faza asta? Inteleg ca nu ai, dar mai bine taci din gura..

   Sambata s-a spart in nori, asa cum s-a spart soarele printre nori. Brusc. Si foarte cald. Am asteptat-o, intr-adevar. Iar acum ca a venit, se grabeste sa plece. Doar de as tine-o de picior.. Doar de m-ar ajuta cineva cu aceasta intentie.

   Imi place liceul, doar ca sapte ore pe zi mi se pare prea mult. Am asteptat cu inima la gura momentul asta, asa cum am asteptat si banchetul. Au trecut emotiile si au ramas urmarile: miscari de dans nedeslusite ale lui Ink pe DVD-ul ce-l are toata scoala si cunostiinte noi de clasa a noua. Colegi si lectii. Se pare ca ambele sunt amabile.

   Si trec zilele. Trece weekend-ul. Trece vremea. Trece, treptat, cheful meu nerabdator de a scrie. Imi piere cheful si de desen, iar tot ce ar insemna "viata" acum este o dupa-amiaza intreaga cu multa Fanta de portocale si chestii de rontait, in fata unor desene animate. Putina muzica pe fundal n-ar strica.

   Celebrez ceva ce n-am mai celebrat de-o saptamana: timpul meu liber.
   Iar liceului ii multumesc pentru un singur lucru: mi-a oferit posibilitatea de a ma bucura de timpul liber. Si cand zic "a ma bucura", spun ca, intr-adevar, ma BUCUR. :D
   
   Si asa, mosneagul cu parul cret pocnea din degete, cerand mila noasra. Practic, cerand imposibilul. Apoi, Imposibilul i-a zambit in fata.


There's still hope. 


duminică, 2 septembrie 2012

Atat de special

   Guess Who ft. Lucia - Special

   Vi s-a intamplat sa va uitati in urma si, deodata, sa va fie rusine de cat de prosti ati fost in trecut? Eu da. Si pot zice asta cu privire la lucrurile ce le-am facut in trecut, in viata mea, pe care le regret, dar nu prea. Chiar si acest blog care, dupa aproape o luna, a adunat un pumnut de followers. Va iubesc pe fiecare dintre voi, chiar si pe cei care citesc blogul asta fara sa-l urmareasca "oficial" <3

   Ma gandeam sa scriu o postare putin mai colorata si mai putin deep. Dar cateodata scap putin din deep-ul meu in orice fac. Asta este.

   Deci. Am fost la meditatii la mate astazi, caci vineri n-am putut due alot of poop. In fine. Am dat de o grupa de clasa a V-a si a VI-a. Pe cativa ii stiam ca erau de la fosta mea scoala generala. Se holbau toti la mine ca la urs. Si, sincera sa fiu, si eu la ei. Erau atat de multi si asaaaa de miiiici <3 Dar ceva mi-a zis ca nu-i de bine cand si-au scos "Iphoanele" si Samsung-urile pe masa sa calculeze cand profu' facea o pauza si iesea din camera :| 

   Ei.. ma rog. Generatia moderna. In fine. Dupa faza asta, aud de la fetita de langa mine "Ce misto esti imbracata" ... Am ramas gen "wadafac". Eu.. misto imbracata.. la meditatii?! Bai.. Usooor. Frana. Eu doar la meditatii ma imbrac la nimereala. Trag pe mine orice imi este mai la indemana.

   Sper sa trag tare cu blogul, caci atunci cand imi merge bine parca uit de bietul meu High Ink :c Sau n-am timp. Sau alte motive de spart seminte in fata blocului, pe Facebook, in pat, la tv, in loc sa fac cu totul altceva. I need a motivation!

   Va iubesc. Pe voi, pe noi, pe ei si cred ca si ei va iubesc pe voi si pe noi.

   P.S. : Voi strangula o sfoara c-o foarfeca. Because.. Fuck logic! :o3

   Stay tunned \m/



sâmbătă, 25 august 2012

Îţi plouă-n Coca-Cola

  Astăzi a fost o zi funny pentru fata cu cerneală. De ce?

Să zicem că este din cauza unei..

  Coca-Cola. Se gândea cineva de acum circa 200 ani că această băutură va fi cea mai vândută şi cea mai consumată de pe întreg globul? Presupun că nu. Şi, probabil, acolo unde sunt ei, producătorii iniţiali se răscolesc şi-şi smulg părul rămas când văd veniturile în continuă creştere scoase de 'The Coca Cola Company'.

  Astăzi m-am decis să-mi iau 'una mică' înainte de meditaţii. Era ora opt şi ceva. Cald de se fixau tocurile sceptice în asfalt. Sceptice dacă să continue sau să stea. Exact cum eram eu când am trecut prin parc. Călcam apăsat şi-mi era foarte cald. Mi-era frică să nu se încălzească, aşa că am acţionat rapid. Cam sub forma asta: prinzi cheiţa dozei de coke între degete; tragi... şi face obişnuitul sunet. Mda. Eu şi probabil un milion de persoane în întreaga lume. Bând coke în acelaşi timp. Toţi în aceeaşi secundă. Deşi doar eu şi cheiţa aia am declanşat 'ploaia'. 

  Ploaia care m-a udat destul de sănătos, chiar şi pentru câteva secunde. Ploaia care a făcut bătrânii care se plimbau atunci să se uite ciudat la fata cu cerneală. Ploaia care m-a făcut să râd cu poftă, după o lungă pauză. O ploaie care a cauzat un epic 'shit', cu obişnuitul accent pe 's' and 'h'. Şi, normal, ploaia pe care primăria o controlează prin stropitori automatizate. 

  Fuck me, right? :T

Stay tunned. \m/